FUNGICIDE

• sunt compusi chimici folositi pentru combaterea bolilor criptogamice la plante
• au la baza compusi de sulf, cupru, mercur, formaldehida
• au actiune toxica asupra ciupercilor, dar sunt inofensive pentru plante.
• protectia variaza 7-14 zile in functie de conditiile meteo, tratamentul trebuie reluat daca ploua
• utilizarea în exces lor poate dezvolta rezistență la dăunători.

 

Tipuri de Fungicide

• de contact
  • impiedica aparitia bolii atata vreme cat substanta acopera planta
  • utilizarea lor este ineficienta daca boala s-a instalat
  • nu patrunde in planta
• sistemic
  • penetreaza tesutul plantei, oferind protective pe timp indelungat, nefiind afectata de conditiile meteo.
  • actioneaza asupra infectiei incipiente, blochand-o
  • omoara daunatorii care rod, inteapa tesutul plantei

 

Fungicidele bio, din extracte naturale

• s-au dovedit a fi foarte eficiente impotriva bolilor plantelor
• sunt utilizate din ce in ce mai mult ca alternative la fungicidele sintetice
• imbunatatesc sistemul imunologic al plantelor, limitand capacitatea fungilor de a invada plantele.

 

 Mecanism de funcționare ale fungicidelor din extracte naturale:

• concurenta fata agentul patogen, produsul bio este mai eficient decat agentul patogen în colectarea nutrientilor, prin urmare trebuie să fie aplicat înainte de debutul bolii.
• antibioza – fungicidul bio produce un compus chimic (antibiotic sau toxina), care actioneaza impotriva microorganismelor.

 

Cateva exemple de fungicide produse din extracte naturale:

• Aloe – O frunza de aloe (planta de cel putin trei ani) se tine la intuneric si la rece (frigider) 6-7 zile dupa care se piseaza, sau se da prin masina de tocat, iar sucul stors se dilueaza cu apa in parti egale.

• Arpagic  -O legatura buna de frunze de arpagic tocate, se toarna apa clocotita si se lasa sa stea pana se raceste. Se stropeste cu aceasta solutie de 2-3 ori/ saptamana. Utilizat pentru: dovlecei, castraveti, pepeni.

• Coada calului  – Fiertura de coada calului este bogata in acid salicic fortifica tesutul plantei, astfel sporii ciupercilor pot penetra mai greu. Macerati timp de de 24 ore in 10L de apa, 1 kg coada calului prospata sau 150 g coada calului uscata (se poate procura din farmacii). Fierbeti apoi solutia o jumatate de ora, diluati-o in proportie de 1:5 si stopiti plantele periclitate.

• Compost – Intr-o galeata de 10L se pune o lopata de compost peste care se toarna apa. Se amesteca o data pe zi si dupa aproximativ 2-3 saptamani se strecoara si se stropesc frunzele.

• Hreanul – Pentru a preveni aparitia bolilor numite monilioze este de ajuns sa cultivati cateva tufe de hrean in jurul trunchiurilor sau la marginea livezii. Se foloseste impotriva fainarii la diferite plante de cultura, prin stropiea repetata la interval de cateva zile. Nu se va stropi in orele de arsita. Cu infuzia de hrean se poate preveni atacul de moniloza la visin. Se stropeste in plina floare, cu o infuzie cu concentratia de 3%.

• Maghiran – Patarea bruna a frunzelor fuzarioza, vestejirea – sucul plantei

• Musetel – Ceai de musetel se toarna 2 cani de apa clocotita peste o jumatate de cana de musetel. Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se stropeste.

• Propolisul – Produsele pe baza de propolis se gasesc in magazinele naturiste: de obicei se utilizeaza solutia hidro-alcolica, care vine diluata 1:10.

• Rostopasca – Putregai cenusiu, fuzarioza

• Soc  – Afide, musculitei morcovului, gandaci de castraveti, daunator ce ataca fructele pomilor si radacinile: se fierb aproximativ 230g de frunze de soc in aproximativ 0,5L de apa timp de 30 minute. Se strecoara si se lasa sa se raceasca. Separat in 0,5L de apa calduta se dizolva 1 lingura de sapun. Se adauga apa cu sapun la ceaiul de frunze, se lasa sa se raceasca si se stropeste apoi cu aceasta solutie.

• Zeama bordeleza -cuprul contribuie la buna maturare a lemnului pomilor si coardelor vitei de vie, la ingrosarea pielitei bobului de strugure ceea ce confera o rezistenta crescuta la boli ca Putregaiul cenusiu si Fainarea vitei de vie; la cicatrizarea ranilor plantei, ajuta la formarea vitaminelor B si C de catre plante;  se aplica in lunile august si septembrie, in concentratii de 0,5-0,75%; se fac tratamente in perioada de repaus a pomilor si vitei de vie cu concentratii de 3%; combate ciuperci ce provoaca boli ca: fainari (fainarea marului, fainarea tranda-firului), rapan, monilioza, manari (mana tomatelor si cartofului, mana vitei de vie), alternarioza “patarea neagra” – avand o actiune preventiva(previne aparitia bolilor); produsele cuprice, aplicate la rasaduri impiedica alungirea acestora, in conditii de lumina insuficienta: zile inorate, primavara devreme, spatii protejate”sere, solarii”, apartamente, etc); Preparare: Pentru prepararea a 10L de zeama bodeleza in concentratie 0,75% (concentratia care se aplica in perioda de vegetatie la vita de vie), se iau 75 grame sulfat de cupru care se piseaza bine si se dizolva in 5 L apa calda. Separat se va pregati laptele de var cu 40 grame bulgare de var – stins cu 5 litri de apa. La final se amesteca cele doua componente preparate (sulfatul de cupru cu laptele de var). Preparati solutia in galeti de plastic, intrucat solutia este puternic coroziva pentru metale. Pentru ca solutia de zeama bordeleza sa adere bine pe frunze, putem adauga si 15-20 ml aracet la cei 10 L solutie “zeama bordeleza”. ATENTIE!!! Aplicarea la legume, poate intarzia infloritul (cu 1-2 saptamani), deci implicit fructificarea precoce, de aceea aunci cand dorim precocitate – este indicata eviatarea folosirii produselor cuprice la legume. Se aplica 0,5% in perioada de vegetatie si 1 – 2% in perioada repausului de iarna, la cires, visin, cais, piersic, prun, in principal, dar si la mar si par. Pentru obtinerea solutiei de 1% zeama bordeleza sunt necesare 1 kg de piatra vanata (sulfat de cupru) si 500 g var nestins (eventual 2 kg var stins, pasta), la 100 L apa. Verificarea calitatii (reactiei) zemei bordeleze se face cu hartia de fenolftaleina care, introdusa in zeama bine preparata, se coloreaza in roz, sau cu hartie de turnesol care introdusa in solutie se albastreste. Daca zeama bordeleza nu e neutra se poate adauga var stins sau piatra vanata, controland in permanenta reactia solutiei.In final, zeama bordeleza bine preparata trebuie sa aiba culoarea albastra a cerului senin de vara.

• Zeama sulfocalcica (polisulfura de calciu) – Pentru obtinerea a 10L de solutie apoasa, de culoare rosie, sunt necesare 2,800 kg sulf macinat si 1,500 kg var nestins, fara piatra, sfaramat in bucati mici, cat nuca. Vasul in care se pregateste solutia trebuie sa fie smaltuit, cu o capacitate de 15 – 20L, in care se pun sulful si varul, peste care se toarna 2 – 3L apa fierbinte si se amesteca bine cu o lopatica de lemn pana ce se stinge tot varul si se obtine o pasta galbena omogena. Peste aceasta pasta se toarna inca 7 – 8L apa fierbinte si se inseamna nivelul continutului din vas. Solutia astfel obtinuta se fierbe 45 minute, amestecandu-se continuu si adaugandu-se apa fierbinte pentru a se mentine nivelul initial al lichidului. Pe parcursul fierberii, lichidul isi schimba culoarea din galben in portocaliu, pentru ca la sfarsit sa devina rosu carmin si sa emane un miros greu de hidrogen sulfurat. Concentratia zemei sulfocalcice astfel obtinuta este in general de 28 – 30° Beaumé si se poate determina in orice gospodarie prin cantarirea lichidului, care trebuie sa fie de 1,240 kg pentru 1 litru de zeama sulfocalcica de 28° Beaumé, 1,250 kg pentru 1 litru de 29° Beaumé si 1,260 kg pentru 30° Beaumé. Zeama sulfocalcica astfel obtinuta, avand o reactie usor alcalina este bine sa fie folosita imediat dupa preparare sau, daca nu, trebuie pastrata in vase necorozive, complet umplute, inchise ermetic, la temperaturi nu prea ridicate si la intuneric. Concentratiile in care poate fi folosita sunt de 20% in tratamentele de iarna, 10% in stropirile de primavara, inainte de dezmugurire, si 2% in timpul vegetatiei.

• usturoi – Spray de usturoi:1 capatana de usturoi + 1 lingura de boia iute sau cu ardei iuti + 2 linguri de ulei de bucatarie + o lamaie. Se paseaza componentele, se amesteca bine si se lasa sa stea peste noapte. (Acest amestec se pastreaza la frigider mai mult timp). Se strecoara si se pune din amestec cate 1 lingura la 1 litru de apa. Pentru tratarea semintelor inainte de semanat, acestea se scufunda in extract de usturoi. Tratamentul semintelor cu extract de usturoi le asigura viabilitatea iar in primele stadii de dezvoltare, plantula tanara va fi protejata de infectii. Extract de usturoi: 1 kg catei de usturoi/ 10 litri de apa.

 

Bibliografie selectiva:
Baicu T., savescu A. 1986. Sisteme de combatere integrata a bolilor si daunatorilor pe culturi. Ed. CERES.
Bertrand B. 2015. Plante in ajutorul altor plante. Ed. MAST. 112 pg.
Buczacki St., Harris K. 2014. Pests, diseases and disorders af garden plants. Ed. HarperCollins Publishers. 512 pg.
Elisabeth si Jerome Jullien. 2016. Bolile si daunatorii plantelor. Diagnostic si tratament. Ed. MAST. 320 pg.
Hessayon D.G. 2012. Expert in cultivarea florilor. Ed. All. 256 pg
Kay M. 2019. The Kew Gardener’s Guide to Growing House Plants. Ed. White lion Publish. 144pg.
Kreuter M-L. 2015. Gradinaritul bio pentru incepatori. Ed. MAST. 128 pg.
Mioulane P. 2016. Enciclopedia Truffaut: Plante de interior 445 pg.
Smith I.M., Dunez J., Philllips D.H. 1988. European handbook of plant diseases. Ed. Blackwell scientific publication, London.

https://igamo.ro/blog/folosirea-fungicidelor-bio-pentru-bolile-plantelor/